Ce reprezintă termenul “Forfetar / impozit forfetar”? De la istoric la situația actuală

Îți aduci aminte de vremurile când restaurantele, atelierele de vulcanizare sau chiar frizeriile plăteau taxe fixe, indiferent de câți bani încasau? Exact despre asta vorbim când menționăm sintagma Forfetar / impozit forfetar.

Definiția pe scurt

Prin Forfetar / impozit forfetar se înțelege o taxă fixă stabilită de stat, plătibilă de către anumite categorii de contribuabili, indiferent de nivelul efectiv de venit sau profit. Spre deosebire de impozitul pe profit (calculat procentual) sau impozitul pe venit micro, Forfetar / impozit forfetar pornește de la ideea că statul anticipează un nivel minim de contribuție fiscală necesar acoperirii cheltuielilor publice și îl încasează necondiționat.

De ce s-a introdus în România?

Poate te întrebi: „De ce ar obliga statul o firmă care nu face profit să plătească totuși un impozit?”. Răspunsul vine din trei motive principale:

• Creșterea veniturilor la buget într-o perioadă de criză: în 2009–2010 guvernul căuta soluții rapide de încasare.
• Combaterea evaziunii și a optimizărilor excesive: existau mii de firme care raportau pierderi ani la rând, dar continuau să funcționeze.
• Simplificarea administrației fiscale: un impozit fix reducea necesarul de controale și verificări contabile.

Astfel, Forfetar / impozit forfetar a fost văzut ca un instrument anticriză, menit să aducă bani la buget fără proceduri complicate.

Cadrul legal de la momentul implementării

Primele discuții despre Forfetar / impozit forfetar au apărut în Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, dar forma clară a fost introdusă prin OUG nr. 34/2009 și ulterior detaliată prin HG nr. 488/2009.

Concret, începând cu 1 septembrie 2009, firmele care nu depășeau anumite plafoane de venit și activau în domenii precum comerț, servicii, alimentație publică erau obligate să achite o taxă fixă, stabilită pe criterii de suprafață, locație și număr de angajați.

Cum se calcula efectiv Forfetar / impozit forfetar

Pentru tine, ca antreprenor, calculul se făcea relativ simplu: la începutul anului declarai domeniul de activitate, suprafața în care îți desfășurai business-ul și numărul de salariați. Statul îți încadra firma într-o grilă; de exemplu, un restaurant de 120 m² plătea automat 15 000 lei impozit anual, indiferent dacă era plin sau gol. Această abordare ilustrează perfect esența conceptului Forfetar / impozit forfetar.

Reacția mediului de afaceri

Deși intenția statului era de a crește încasările, tu, ca proprietar de mică firmă, probabil ai simțit efectele negative:

• firmele sezoniere sau aflate la început nu își permiteau taxa fixă și se închideau;
• impozitul nu ținea cont de ciclul economic (ex. iernile grele pentru terase);
• se crea o nedreptate față de companiile mari, care rămâneau impozitate pe profit, nu pe o sumă minimă.

Prin urmare, Forfetar / impozit forfetar a fost intens contestat și a durat puțin: efectiv, a fost abrogat la 1 ianuarie 2011. De asemenea o astfel de măsură poate afecta o companie și mai ales dacă intenționează să obțină un credit cu venituri din dividende, ca in acest articol.

Ce a urmat după abrogare?

După retragerea oficială, autoritățile au introdus treptat mecanisme alternative:

• impozitul pe microintreprindere (3 %, apoi 1 % din cifra de afaceri) – mult mai flexibil decât Forfetar / impozit forfetar;
• norme de venit pentru PFA – tot o abordare fixă, dar individuală, nu pe firme cu personalitate juridică;
• cote diferențiate de TVA și accize pentru anumite industrii.

Astfel, filozofia „plătești ceva oricum” s-a păstrat, dar nu în forma rigidă a conceptului Forfetar / impozit forfetar.

Mai există azi impozit forfetar în România?

În forma obligatorie pentru societăți comerciale, nu. Totuși, ideea supraviețuiește:

1. Norme de venit pentru profesii liberale – medicii, avocații sau contabilii pot opta pentru un impozit pe normă de venit, echivalentul unui Forfetar / impozit forfetar personal.
2. Taxe locale forfetare – unele primării percep sume fixe pentru ocuparea domeniului public.
3. Specific horeca (propuneri 2022-2023) – s-a discutat reintroducerea unui impozit specific pentru baruri și restaurante, dar proiectul încă nu a devenit lege.

Deci, dacă ai un business în hoteluri sau alimentație publică, e posibil să întâlnești din nou logica Forfetar / impozit forfetar sub alt nume.

Avantaje și dezavantaje pentru tine

Prin urmare, Forfetar / impozit forfetar îți oferă liniște administrativă, dar poate deveni o piatră de moară dacă marjele de profit sunt mici.

Cum se compară cu impozitul micro?

Impozitul micro actual (1 % din cifra de afaceri) pare asemănător, însă diferența este esențială: plătești proporțional cu venitul, nu fix. Astfel, la zero încasări, micro-impozitul este zero. În schimb, în epoca Forfetar / impozit forfetar, plăteai oricărei activități s-ar fi întâmplat. Dacă vânzările se prăbușeau, acest model devenea insuportabil.

Cum te pregătești dacă s-ar reintroduce acest concept Forfetar / impozit forfetar?

1. Simulează cash-flow-ul: calculează dacă profitul tău net acoperă un impozit fix.
2. Regândește prețurile: poate fi nevoie să ajustezi tarifele pentru a include costul forfetar.
3. Optimizează spațiul: grila taxei include adesea suprafața. O reducere de 10 m² te poate coborî într-o categorie inferioară.
4. Diversifică veniturile: sezoanele slabe pot fi compensate cu servicii complementare.
5. Fii proactiv: implică-te în consultările publice; statul revizuiește periodic sistemul de impozitare.

Exemple internaționale de impozit forfetar

În Franța, există „forfait fiscal” pentru activități de mici dimensiuni, iar în Italia regăsești „regime forfettario” pentru freelanceri sub 85 000 €. Ambele modele inspiră discuțiile românești și poate fi o soluție des întâlnită pentru micro-business-uri.

Concluzie

Experiența românească arată că un astfel de concept de Forfetar / impozit forfetar este o sabie cu două tăișuri. Îți poate simplifica declarațiile și reduce evaziunea, dar riscă să omoare afacerile cu marje mici. În prezent, impozitul fix pe societăți comerciale nu mai există, însă ideea per se persistă în norme de venit, taxe locale și proiecte de lege pentru horeca.

Pentru tine, cheia este să monitorizezi legislația și să-ți calibrezi planul financiar astfel încât, dacă revine sub o formă nouă, să fii pregătit, nu surprins.

Întrebări frecvente

1. Impozitul forfetar se mai aplică în 2024 pentru SRL-uri?

Nu, în forma obligatorie pentru toți, impozitul forfetar a fost abrogat din 2011. SRL-urile plătesc impozit micro (1 % din CA) sau impozit pe profit (16 %).

2. Pot opta voluntar pentru un impozit forfetar?

Doar dacă ai PFA și activitatea este inclusă în lista normelor de venit. Pentru SRL nu există opțiunea la cerere.

3. Ce industrii sunt vizate de ideea reintroducerii?

Principial, Horeca: restaurante, baruri, hoteluri. Se discută un impozit specific sau echivalent.

4. Există avantaje certe față de impozitul pe profit?

Da, raportarea este mai simplă și ai predictibilitate. Totuși, dacă profitul tău este mic, plătești relativ mai mult.

5. Cum aflu dacă primăria mea aplică o taxă locală forfetară?

Verifică hotărârile Consiliului Local. Unele orașe solicită sume fixe pentru terase sezoniere, chioșcuri sau panouri publicitare.