Sistemul SWIFT (acronim de la Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este o rețea de mesagerie securizată care conectează peste 11.000 de bănci și instituții financiare din peste 200 de țări.

Fondat în 1973 la Bruxelles de 239 de bănci din 15 țări, SWIFT a fost conceput să înlocuiască telexul și să standardizeze transferurile internaționale.

În esență, SWIFT nu mută bani, ci transmite mesaje codificate între bănci; aceste mesaje conțin instrucțiuni de plată sau alte informații financiare și sunt apoi decontate de instituțiile participante.

Ce este sistemul SWIFT și cum a apărut

SWIFT este o cooperativă deținută de instituțiile financiare membre și supravegheată de băncile centrale ale grupului G10. Rețeaua a fost creată pentru a răspunde nevoilor crescânde de rapiditate, siguranță și standardizare în comunicarea bancară internațională.

Înainte de SWIFT, transferurile se efectuau prin telex, un sistem lent și predispus la erori. Astăzi, rețeaua transmite zilnic aproximativ 42 de milioane de mesaje și este considerată infrastructură critică pentru sistemul financiar global.

Cum funcționează sistemul SWIFT și ce face de fapt

SWIFT acționează ca un „curier” pentru mesaje financiare standardizate. Băncile conectate trimit instrucțiunile de plată la un terminal local, acestea sunt verificate, apoi expediate prin centrele de comutare SWIFT (situate în Belgia, Țările de Jos și SUA) către banca destinatară.

Mesajele sunt structurate după standarde MT (text) sau MX (ISO 20022) și pot conține date precum suma, moneda, contul plătitorului și cel al beneficiarului.

Rețeaua este proiectată pentru disponibilitate continuă (24/7), siguranță și fiabilitate, însă nu deține fonduri și nu decontează tranzacțiile; pentru finalizarea plății, băncile trebuie să aibă relații de corespondent și să facă decontarea prin alte sisteme.

Ce este codul SWIFT și cum îl folosești

Fiecare bancă conectată la SWIFT are un cod unic numit cod SWIFT sau BIC (Bank Identifier Code). Acest cod are 8 sau 11 caractere: primele patru litere identifică banca, următoarele două litere sunt codul țării, următoarele două caractere indică localitatea, iar ultimele trei (opționale) identifică o anumită sucursală.

De exemplu, codul BTRLRO22 al Băncii Transilvania conține prescurtarea băncii (BTRL), codul țării (RO) și codul localității. Acest cod funcționează ca o adresă electronică a băncii și este indispensabil pentru transferuri internaționale rapide și sigure.

Pentru o plată prin SWIFT, expeditorul trebuie să furnizeze numele și adresa destinatarului, IBAN‑ul contului, numele băncii destinatare și codul SWIFT.

Este important să nu confundăm codul SWIFT cu IBAN. SWIFT/BIC identifică instituția financiară, în timp ce IBAN identifică un cont bancar specific; pentru plățile transfrontaliere sunt necesare ambele.

De asemenea, nu toate codurile BIC sunt conectate la rețeaua SWIFT, există BIC-uri neconectate, folosite doar în alte sisteme de mesagerie.

Avantajele și limitele sistemului SWIFT

SWIFT asigură siguranță, rapiditate și costuri reduse pentru transmiterea mesajelor. Rețeaua are o disponibilitate de peste 99,5%, mesajele sunt criptate și controlate pentru a preveni erorile și interceptările.

Totuși, există și limite: transferurile pot fi lente și costisitoare deoarece trec prin mai multe bănci corespondente; sistemul nu remite confirmări de primire; iar unele instituții nu fac parte din rețea, astfel încât trebuie folosite alte canale.

În ultimii ani au apărut alternative (CIPS din China, SPFS din Rusia, rețele pe bază de blockchain etc.), însă SWIFT rămâne platforma predominantă pentru plățile internaționale.

Alte aplicații și context internațional

Sistemul SWIFT joacă un rol geopolitic major. Fiind o infrastructură globală, deconectarea unei țări de la SWIFT echivalează cu izolarea sistemului său bancar: băncile nu mai pot primi sau trimite plăți internaționale.

De exemplu, discuțiile din 2022 privind excluderea Rusiei au arătat că o astfel de măsură ar bloca accesul la fonduri externe și ar paraliza comerțul. SWIFT se descrie ca o organizație neutră, dar a deconectat anterior băncile iraniene la solicitarea UE.

Rețeaua este supravegheată de băncile centrale ale G10, iar băncile participante trebuie să stabilească relații de corespondent bilaterale pentru a schimba mesaje securizate.

Concluzie

Sistemul SWIFT este coloana vertebrală a comunicării bancare internaționale. El a revoluționat modul în care instituțiile financiare își trimit instrucțiunile de plată, oferind un standard securizat, rapid și global.

Deși nu gestionează efectiv banii și are costuri și limitări, SWIFT rămâne esențial pentru economia globală.

Întrebări frecvente despre sistemul SWIFT

• Ce este sistemul SWIFT și cine îl folosește?

SWIFT este o rețea globală de mesagerie folosită de bănci și instituții financiare pentru a transmite instrucțiuni de plată și alte informații financiare. Peste 11.000 de instituții din 200 de țări o utilizează.

• Ce diferență există între codul SWIFT și BIC?

Nu există diferență: codul SWIFT este același lucru cu BIC (Bank Identifier Code). Termenii sunt folosiți interschimbabil pentru a desemna codul unic al unei bănci.

• Am nevoie de codul SWIFT pentru plăți în euro?

Pentru plățile internaționale (inclusiv SEPA), codul SWIFT al băncii destinatare este necesar pentru a identifica instituția; IBAN-ul este necesar pentru a identifica contul.

• Cum pot afla codul SWIFT al unei bănci?

Codul SWIFT se regăsește pe extrasul de cont, pe site-ul băncii sau poate fi obținut contactând banca. De exemplu, codul SWIFT al Băncii Transilvania este BTRLRO22.

• Există alternative la SWIFT?

Da. Unele țări sau companii folosesc rețele alternative, precum CIPS (China), SPFS (Rusia) sau rețele blockchain. Totuși, SWIFT rămâne cea mai utilizată rețea pentru plăți internaționale.