În perioada 2019‑2024, prețul aurului a înregistrat unul dintre cele mai spectaculoase rally‑uri din ultimele decenii. Cotația metalului galben s‑a dublat față de mijlocul anilor 2010, iar în 2024 a atins noi recorduri istorice, trecând de 74 USD/gram. Analiștii pun această ascensiune pe seama unei combinații de factori macroeconomici, cerere instituțională, instabilitate geopolitică și presiuni asupra ofertei.

În acest articol vom analiza evoluția prețului aurului în ultimii 5 ani și vom explica motivele principale care au împins cotațiile la noi maxime.

Evoluția prețului aurului din 2019 până în 2024

În 2019, aurul se tranzacționa în jurul valorii de 41 USD/gram. Pandemia de COVID‑19, declanșată în 2020, a provocat o cădere a piețelor de acțiuni și a generat temeri legate de recesiune globală. Investitorii au căutat active de refugiu, iar aurul s‑a apreciat peste 61 USD/gram în august 2020.

Pe parcursul anilor 2021–2022, cotația a fluctuat, dar trendul ascendent a fost alimentat de inflația ridicată și dobânzile real negative. În 2024, prețul aurului a depășit 74 USD/gram, iar unele estimări anticipează niveluri și mai ridicate în anii următori. Agerpres notează că aurul s‑a dublat ca valoare în ultimii 5 ani și că această creștere este susținută de cererea puternică din partea băncilor centrale și a investitorilor.

Factori macroeconomici: inflație, dobânzi și deprecierea monedelor

Un motiv major pentru aprecierea aurului îl reprezintă inflația ridicată din ultimii ani. Tavex explică faptul că prețurile au fost impulsionate de expansiunea creditului și de politicile monetare relaxate ale băncilor centrale; inflația în SUA a depășit 9%, iar în zona euro a depășit 10%, ceea ce a redus puterea de cumpărare a banilor. Investitorii au cumpărat aur pentru a‑și proteja economiile împotriva erodării valorii monedelor.

Politica dobânzilor are un impact direct asupra prețului aurului. Pe măsură ce Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au crescut ratele pentru a combate inflația, aurul s‑a consolidat. Analiștii se așteaptă la reducerea ratelor de dobândă în 2024–2025, iar aceste anticipații au susținut creșterea cotațiilor. Dobânzile real negative (diferența dintre rata nominală și inflație) fac aurul mai atractiv comparativ cu activele cu venit fix, deoarece costul de oportunitate al deținerii metalului galben scade.

Deprecierea dolarului și volatilitatea cursurilor valutare au stimulat, de asemenea, cererea de aur. Agerpres menționează că politicile fiscale expansioniste ale SUA și deficitele mari au alimentat așteptările privind o depreciere prelungită a dolarului, ceea ce a determinat investitorii să se orienteze către aur.

Cererea băncilor centrale și a investitorilor

Un factor cheie în dinamica prețului aurului este cererea din partea băncilor centrale. Potrivit Agerpres, băncile centrale din întreaga lume au fost mari cumpărători de aur în ultimii ani, deoarece încearcă să‑și diversifice rezervele și să reducă dependența de dolarul american. De la începutul decadei 2020, achizițiile nete de aur ale băncilor centrale s‑au menținut la niveluri record; în 2025, cererea lor a contribuit decisiv la menținerea prețurilor ridicate. China, Turcia, India și Rusia se numără printre cei mai mari cumpărători oficiali.

Pe lângă instituții, investitorii privați au jucat un rol semnificativ. În perioadele de volatilitate a pieței bursiere sau de incertitudine economică, investitorii individuali și fondurile de investiții au sporit alocările în aur. De asemenea, fondurile ETF au înregistrat intrări consistente, iar lingourile și monedele de aur au cunoscut o cerere crescândă în Europa și Asia. Această cerere investițională, alimentată de dorința de diversificare și de protecție împotriva inflației, a contribuit la creșterea prețului aurului.

Instabilitatea geopolitică și contextul economic global

Aurul este considerat un activ de refugiu în vremuri de incertitudine. Tavex enumeră drept factori de creștere a prețului aurului războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și tensiunile dintre marile puteri. Aceste evenimente au accentuat temerile legate de un posibil conflict global și au determinat investitorii să caute siguranță în aur.

Agerpres remarcă faptul că geopolitica a influențat și politicile economice. SUA se confruntă cu deficite fiscale majore, iar preocupările legate de independența Rezervei Federale și de politicile comerciale au determinat investitorii să privilegieze aurul. Tensiunile comerciale dintre China și Occident, precum și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, sporesc incertitudinea și susțin cererea de active de refugiu.

Oferta limitată și costurile de extracție

Oferta mondială de aur crește într‑un ritm mai lent decât cererea. Articole specializate subliniază că resursele ușor accesibile s‑au redus, iar costurile de extracție au crescut, ceea ce limitează oferta anuală. Rezervele miniere scăzute și investițiile insuficiente în explorare contribuie la o producție stagnantă.

În plus, procesul de extracție devine din ce în ce mai scump și mai reglementat, lucru care împiedică o creștere semnificativă a ofertei. Această constrângere structurală a ofertei amplifică impactul fluctuațiilor cererii asupra prețului.

Alți factori: cererea de bijuterii și consumul în Asia

Deși investițiile și rezerva oficială sunt principalele motoare ale pieței, cererea de aur pentru bijuterii joacă un rol important în formarea prețului. Țări precum India și China domină piața globală a bijuteriilor, iar evoluția puterii de cumpărare a populației și obiceiurile culturale afectează cererea. O cerere robustă în aceste economii susține prețul, în timp ce încetinirea creșterii economice poate tempera evoluția ascendentă.

Perspective pentru viitor

Analizele sugerează că prețul aurului ar putea continua să crească în anii următori. Tavex notează că băncile importante, precum UBS și Citi, au majorat prognozele pentru 2025–2026, anticipând valori de 90-97 USD/gram. Dacă inflația persistă și dolarul se depreciază în continuare, aurul ar putea atinge noi maxime. Totuși, o normalizare a politicii monetare și o ameliorare a tensiunilor geopolitice ar putea tempera avansul.

Concluzie

Creșterea puternică a prețului aurului din ultimii cinci ani nu este rezultatul unui singur factor, ci al interacțiunii dintre mai multe dinamici: inflația ridicată și dobânzile real negative, deprecierea monedelor, cererea record a băncilor centrale, apetitul investițional crescut, instabilitatea geopolitică și oferta relativ rigidă. Pe termen mediu, aurul rămâne un instrument de protecție și diversificare a portofoliilor, iar perspectivele continuă să fie susținute de aceste tendințe. Investitorii ar trebui totuși să țină cont de volatilitate și de posibilitatea unor corecții, având în vedere că evoluția prețului aurului depinde de factori economici și geopolitici în permanentă schimbare.

Întrebări frecvente

1. De ce a crescut prețul aurului în ultimii 5 ani?

În principal din cauza inflației, incertitudinii economice, tensiunilor geopolitice și politicilor monetare (dobânzi, lichiditate), plus cererea susținută din partea băncilor centrale.

2. Cum influențează dobânzile prețul aurului?

Când dobânzile sunt mici sau scad, costul de oportunitate al aurului (care nu produce dobândă) se reduce, iar prețul aurului tinde să fie susținut. Când dobânzile cresc, aurul poate fi presat pe termen scurt.

3. De ce cumpără băncile centrale aur și cum afectează prețul aurului?

Băncile centrale cumpără aur pentru diversificarea rezervelor și reducerea dependenței de anumite monede. Când cererea lor crește, prețul aurului primește un suport „structural”.

4. Inflația duce automat la creșterea prețului aurului?

Nu automat. De regulă contează și dobânzile reale (dobândă minus inflație), încrederea în monede și nivelul de stres din piețe. Dar, istoric, perioadele cu inflație ridicată tind să fie favorabile pentru prețul aurului.