Cum locuiesc europenii în 2025 – Ce ne spune cel mai recent raport Eurostat despre locuințe

Eurostat a publicat în 27 Noiembrie 2025 raportul interactiv „Housing in Europe – 2025 edition”, un studiu amplu care analizează modul în care europenii locuiesc: de la proprietate, tip de locuință și spațiu disponibil, până la costuri, confort și accesibilitate.

Raportul aduce o imagine comparativă detaliată între țările Uniunii Europene, reliefând inegalitățile și provocările legate de accesul la o locuință decentă. Pentru România, raportul vine cu vești bune – suntem lideri în privința numărului de proprietari – dar și cu alerte serioase: avem cele mai supraaglomerate locuințe și cel mai mic spațiu per persoană din întreaga Uniune.

Analizăm cei mai relevanți indicatori din raport și încercăm să prezentăm situația din toate țările europene, încât să descoperim nu doar cum stă România la nivel european, ci și unde este loc de îmbunătățiri pe termen lung.

Cum arată situația locuințelor din Uniunea Europeană

Pentru a înțelege cu adevărat cum trăiesc oamenii în Uniunea Europeană, Eurostat analizează în fiecare an o serie de indicatori esențiali despre locuințe. Nu este vorba doar despre câți oameni au o casă sau nu, ci despre calitatea vieții în interiorul acelei locuințe. Ce tip de proprietate au? Cât spațiu le revine? Este prea înghesuit? Pot să-și permită să o încălzească? Cât din venitul lor se duce pe chirie sau pe rate?

Acestea sunt întrebări care nu doar definesc traiul zilnic al cetățenilor, ci trasează direcțiile de dezvoltare urbană, de politici publice și de finanțare a locuințelor.

În continuare, analizăm pe rând cei 6 indicatori prezentați în acest raport:

1. Procentul populației care deține locuința
2. Tipul de locuință: casă sau apartament
3. Suprafața locuibilă per persoană
4. Gradul de supraaglomerare
5. Sărăcia energetică
6. Costul locuirii raportat la venit

Pentru fiecare dintre acești factori vom pune și modul în care se poziționează România și cât de mare este distanța față de media europeană, indiferent de direcție.

1. Proprietate – Câți europeni își dețin locuințele?

Proprietatea locuinței este un indicator puternic al stabilității economice și al modului în care oamenii se raportează la ideea de „acasă”. În Europa, tendința generală este ca oamenii să dețină locuințele în care trăiesc, dar acest obicei variază puternic în funcție de tradițiile naționale, piețele imobiliare și politicile publice. În estul Europei, procentul proprietarilor este foarte ridicat, în timp ce în vest, chiria este o alegere comună și sustenabilă.

• Top: România (94%), Slovacia (93%), Ungaria (92%), Croația (91%), Lituania (90%)
• Coada clasamentului: Germania (47%), Austria (54%), Danemarca (61%), Suedia (64%), Franța (65%)

În 2024, peste două treimi dintre locuitorii Uniunii Europene trăiau într-o locuință aflată în proprietatea lor, în timp ce aproximativ o treime locuiau cu chirie. Mai exact, 68% dintre cetățenii UE dețineau locuința în care trăiesc, iar 32% ocupau spații în regim de închiriere. Există însă diferențe mari între statele membre în ceea ce privește această repartizare.

România se află pe prima poziție, cu 94% dintre locuitori fiind proprietari, urmată de Slovacia (93%), Ungaria (92%) și Croația (91%) – țări în care accesul la proprietate este tradițional prioritar. În toate statele membre ale UE, locuințele deținute de proprietari sunt majoritare, cu o singură excepție: Germania.

În Germania, situația este inversată – 53% dintre oameni locuiesc în chirie. Alte țări cu ponderi ridicate ale chiriașilor sunt Austria (46%) și Danemarca (39%), semn că în aceste economii închirierea este o opțiune funcțională și frecvent utilizată.

2. Tipul locuinței – Casă sau apartament?

Preferința între casă și apartament este influențată de cultura locuirii, dar și de urbanizare, prețul terenurilor și politicile de dezvoltare. Țările din Europa Centrală și de Nord tind să favorizeze casele individuale, în timp ce în sudul și estul Europei, apartamentele sunt mult mai frecvente – mai ales în marile orașe.

• Top: Irlanda (90% în case), Belgia (77%), Olanda (77%), Croația (76%), Slovenia (73%)
• Coada clasamentului: Spania (65% în apartamente), Letonia (64%), Malta (63%), Estonia (61%), Italia (58%)

Distribuția populației în funcție de tipul de locuință – casă, apartament sau alt tip de spațiu – variază semnificativ în interiorul Uniunii Europene și depinde în mare măsură de mediul în care locuiesc oamenii: urban, semiurban sau rural.

La nivelul anului 2024, aproximativ 51% dintre europeni trăiau într-o casă, în timp ce 48% locuiau în apartamente. Restul de 1% erau repartizați în forme alternative de locuire, cum ar fi rulote sau ambarcațiuni.

Cele mai ridicate procente de locuire în case se întâlnesc în două treimi dintre statele membre. Irlanda conduce cu 90% din populație locuind în case, urmată de Olanda și Belgia (ambele cu 77%), respectiv Croația (76%). Pe de altă parte, Spania (65%), Letonia (64%) și Malta (63%) sunt țările cu cele mai multe persoane care locuiesc în apartamente.

Distribuția se modifică în funcție de zona de rezidență: în orașe, 73% dintre locuitori stau la bloc, iar doar 27% în case. În zonele de tip suburbii sau orașe mici, 57% dintre cetățeni trăiesc în case. În mediul rural, 83% locuiesc în case și doar 16% în apartamente.

În România, 65 % din locuitori locuiesc la casă, în timp ce 35 % locuiesc în apartament, în mare majoritate în orașele din România. Suntem peste medie în ceea ce privește locuirea în case, dar acest lucru este corelat cu mediul rural extins și urbanizare deficitară.

3. Suprafața locuibilă per persoană

Spațiul personal într-o locuință este esențial pentru confort, sănătate mintală și calitatea vieții. Cu cât o persoană are mai mult spațiu, cu atât riscul de stres, conflict și izolare scade. Media europeană a crescut în ultimii ani, dar disparitățile sunt uriașe.

• Top: Cipru (63 m²), Luxemburg (59 m²), Belgia (58 m²), Olanda (57 m²), Irlanda (56 m²)
• Coada clasamentului: România (20 m²), Bulgaria (22), Letonia (24), Polonia (26), Ungaria (27)

Dimensiunea locuinței poate fi evaluată și prin prisma numărului mediu de camere disponibile pentru fiecare persoană. În anul 2024, media europeană a fost de 1,7 camere per persoană, un indicator al confortului locativ la nivel continental.

Țările cu cele mai spațioase locuințe au fost Malta, unde media ajunge la 2,2 camere per persoană, urmată de Belgia, Luxemburg și Țările de Jos, fiecare cu o medie de 2,1 camere. Aceste valori reflectă atât o calitate locativă ridicată, cât și o tendință spre locuințe mai generoase în dimensiuni.

În schimb, România și Slovacia înregistrează cele mai mici medii din UE, cu 1,1 camere per persoană, ceea ce indică un grad ridicat de limitare a spațiului. Polonia și Letonia sunt de asemenea la coada clasamentului, cu o medie de 1,2 camere de persoană.

4. Supraaglomerarea locuinței

Un alt indicator relevant pentru a înțelege dinamica locuirii este numărul mediu de persoane care împart aceeași gospodărie. În 2024, media la nivelul Uniunii Europene a fost de 2,3 persoane per gospodărie, reflectând o combinație între familiile nucleare, cele extinse și gospodăriile formate dintr-o singură persoană.

• Top: Lituania și Finlanda (1.9 persoane pe locuință), Suedia, Danemarca si Germania (2 persoane pe locuință)
• Coada clasamentului: Slovacia (3.1 persoane per locuință), Polonia (2.9), Croația și Irlanda (2.7), Cipru, Spania și România (2.5)

Cele mai populate gospodării s-au înregistrat în Slovacia, cu o medie de 3.1 persoane, urmată de Polonia (2.9), Croația și Irlanda (2.7) și Spania, Cipru și România (2.5). Aceste cifre indică o prezență mai puternică a coabitării familiale și a locuirii multigeneraționale.

La polul opus se află țările nordice și vest-europene: Germania, Danemarca și Suedia au înregistrat o medie de doar 2,0 persoane, iar în Finlanda și Lituania, media scade la 1,9 persoane per gospodărie – semn al unei prevalențe mai mari a locuințelor individuale sau a familiilor foarte mici.

5. Sărăcie energetică

Capacitatea de a-ți încălzi locuința este un indicator minim al decenței locuirii. Sărăcia energetică afectează milioane de europeni și poate avea efecte serioase asupra sănătății, în special în rândul bătrânilor și copiilor.

• Top: Finlanda (2.7%), Slovenia și Polonia (3.3%), Luxemburg și Estonia (3.6%)
• Coada clasamentului: Bulgaria și Grecia (19%), Lituania și Spania (18%), Portugalia (15.7%)

Calitatea vieții într-o locuință nu depinde doar de spațiul disponibil sau de numărul de persoane din gospodărie, ci și de condițiile de confort termic. Capacitatea de a menține o temperatură adecvată în locuință pe timp de iarnă este un aspect esențial care reflectă atât eficiența energetică, cât și nivelul de trai.

În 2024, la nivelul Uniunii Europene, 9% dintre cetățeni nu au reușit să își încălzească locuința corespunzător, o problemă gravă care afectează sănătatea și siguranța locatarilor.

Cele mai afectate țări au fost Bulgaria și Grecia, fiecare cu un procent de 19%, urmate de Lituania și Spania, unde 18% dintre oameni s-au confruntat cu aceeași dificultate.

La celălalt capăt al clasamentului, Finlanda, Slovenia și Polonia au înregistrat cele mai bune rezultate, toate având undeva la 3% populație expusă la sărăcie energetică.

România se află undeva peste medie, cu un procent de 14% din oameni care au avut dificultăți în încălzirea locuinței.

6. Evoluția prețului locuințelor în ultimii 15 ani

Prețurile locuințelor au crescut cu 53% în UE între 2010 și 2024

Piața imobiliară europeană a urmat un trend ascendent consistent în ultimul deceniu. Între 2013 și 2022, prețurile locuințelor au crescut constant, cu vârfuri semnificative în 2021 și 2022, când s-au înregistrat salturi anuale de câte 8%. În 2023, a existat o ușoară corecție, cu o scădere de 0,3%, dar în 2024 prețurile au revenit pe plus, crescând cu 3%.

Privind perioada 2010–2024 în ansamblu, valorile locuințelor au crescut cu 53% la nivelul Uniunii Europene. Cu excepția Italiei și Ciprului, toate țările membre au înregistrat creșteri. Cele mai spectaculoase majorări s-au produs în Ungaria (+231%), Estonia (+228%) și Lituania (+179%).

Chiriile au crescut cu 25% în același interval

În paralel cu piața de vânzări, și chiriile au urmat o direcție ascendentă, dar într-un ritm mai moderat. Între 2010 și 2024, chiriile s-au majorat cu 25% în ansamblul UE. Singura excepție a fost Grecia, unde chiriile au scăzut cu 16% în aceeași perioadă.

Țările cu cele mai mari creșteri ale chiriilor au fost:

• Estonia (+208%)
• Lituania (+177%)
• Irlanda (+108%)
• Ungaria (+107%)

Inflația generală în UE: +39%

Între 2010 și 2024, inflația cumulată în Uniunea Europeană a fost de 39%. Acest fenomen a afectat toate țările membre, dar cu intensități diferite.

Cele mai ridicate valori ale inflației au fost în:

• Ungaria (86%)
• Estonia (76%)
• România (71%)

În schimb, cele mai scăzute niveluri au fost înregistrate în:

• Grecia (20%)
• Cipru (23%)
• Irlanda (24%)

Ce ne spune acest raport?

Raportul Eurostat ne oferă o radiografie a modului în care trăiesc europenii – și mai ales, cât de mare este diferența între Est și Vest. România domină la capitolul proprietate, dar plătește un preț: cele mai mici suprafețe locative, cea mai mare supraaglomerare și un nivel ridicat de sărăcie energetică. Aceste date indică nevoia de politici publice și soluții de finanțare orientate spre:

• creșterea accesului la locuințe spațioase,
• susținerea eficienței energetice,
• încurajarea creditării ipotecare sustenabile,
• reducerea supraaglomerării prin reabilitare și construcții noi.

Atunci când vorbim despre construcția de locuințe noi, nu este suficient să ne concentrăm doar pe cifre sau metri pătrați. Adevărata întrebare este: ce fel de viață vor avea oamenii în aceste case? Dacă vrem să reducem supraaglomerarea, să eliminăm sărăcia energetică și să oferim mai mult spațiu personal, trebuie să proiectăm locuințe pentru oameni, nu doar pentru statistici. Iar o creditare bine gândită, oferită la momentul potrivit, le poate da familiilor exact acel impuls de care au nevoie să iasă dintr-un spațiu mic și să construiască un „acasă” real. Pentru că o locuință potrivită nu e doar un acoperiș – e un start mai bun pentru viață.

De aceea, dacă vrei să faci pasul spre locuința pe care o dorești, intră pe www.123credit.ro și descoperă soluția financiară care te poate aduce mai aproape de adevăratul tău „acasă”.